Tuesday, March 25, 2008

impulsuri in sticle cu apa

noi astia care suntem ( estem , da ) multi scriem . mult. si scriem si scriem. de ce scriem? sau pentru ce. facem mijto ca scriem despre veverite, dar noi scriem banalitati despre metrouri. de fapt, indiferent de preocupare totul e banal. in afara de suprarealism si de alte cateva putine pete intr-adevar originale. ah, si suntem filozofi. toti suntem. ne apuca. la intervale mai mult sau mai putin egale. unii cu gratie, altii aberam. dar indiferent de ce, noi scriem. scriem scriem scriem. si daca scriem putin, zicem: mai bine ca mine, o data pe luna. si ce daca e o data pe luna, daca de fapt nu zici nimic. poate sa fie haios, sa provoace curbe in coltul gurii, spre ureche sau spre gat. bine, si? de fapt ne place. si de ce punem iutuburi? pentru ca ne plac. desi stim foarte bine ca nu se uita nimeni la ele. si de ce facem reviewuri la carti, filme, flori-fete-si-baieti? ca sa mai treaca timpul. toata lumea se plange de stres. si pe bune. chiar e o problema, doar se scriu atatea carti despre asta. interesant e ca eu pana acum n-am vazut nicaieri un loc in care sa scrie ca de stres, si de ingrijorare pentru cate ai de facut, paralelizezi sau cazi in lene, si pierzi timpul. eu asa sunt. dar ma trezesc. altora pur si simplu le place sa piarda timpul. sau nu. au probleme importante. ciudata lumea asta din cutie.

pana la ganduri mai bune, la revedere.

a, si mai e o chestie. de ce vorbim atat de mult despre altii in loc sa ne gandim la noi? si de ce iesim atat de putin "in natura"? suna cliseic, stiu, dar de ce naiba e atat de mult ciment intr-un parc? n-ar trebui sa fie mai multa iarba?? si de ce atatea schimbari pripite de campanie electorala.

intr-o alta ordine de idei, pe unii o sa-i innece filozofia. pe altii o sa-i innece altii. pe altii o sa-i innece betoanele. poate pe mine? pana una alta prefer sticla cu apa si ceaiul de seara.


pana una-alta, sa ingurgitam niste imagini frumoase, asta talking about you tube. si despre oameni care chiar stiu cum e intr-un parc. chiar daca mai nou gradul de beton a crescut.
>:D<


2 comments:

sim said...

jo, eu cred ca e bine sa scriem. indiferent de ce tampenii scriem uneori. si nu cred ca facem asta din lipsa de timp. pur si simplu e mai important sa facem asta decat sa nu facem absolut nimic. macar ne descarcam si exersam :) da, si eu am uitat cum e sa mergi intr-un parc adevarat, fara betoane si as adauga si fara fiare, nu cum l-au facut pe asta de langa scoala. cica l-au "modernizat"...mda. eventual in desfintau si faceau un bloc in locul lui. nelegat de parcuri, ci de natura, mi se pare penibil ca au pus flori in anumite locuri de la diverse interesectii. puteau sa le lase spre vanzare, decat sa le omoare direct. a! dar e summitul saptamana viitoare, am uitat! of!
felicitari pentru premiul de la concursul cu jurnalul. era foarte incantat proful azi :)

Radu-Mihai said...

Recunosc ca ma simt cu musca pe caciula si promit ca ma voi revansa pentru puzele lungi si dese din scrisul meu de pe blog. Ma rog, mai scriu la povestioara aia de pe blogul meu vechi, dar aia e altceva :D

Si legat de parcuri, in Geneva puteai inclusiv sa calci pe iarba verde! Era ditamai parcul botanic, unde am vazut caprioare, flamingo si foarte putin beton pentru cat era locul ala. Si a fost si moka. SI felicitari pentru premiul de la concurs >:D<