california dreamin' ..

prima data cand vad un film la prima reprezentatie . prima data cand vad cum se trage cortina.. sau poate prima data de care imi aduc aminte ca am vazut asta .. si apoi incepe sa pacane.. si incepe filmuuul.

a fost california dreamin', la studio, vineri de la 10 , cu vreo 17 oameni in sala, printre ce un domn care semana cu tatal regizorului (asta pentru ca l-am vazut si la next) ..

ar fi multe de zis despre filmul asta .. oricum, daca ai vazut vre-un scurt metraj de-al lui nemescu ti-ai da seama din prima ca filmul asta e facut de el ( asta poate si din cauza fazei cu pana de curent si curentatul de cate ori e vorba de dragoste .. sau cu blocurile de vizavi a caror imagine se mareste in ritmul batailor inimii.. ca in "marile de la p7" si "mihai si cristina" ).. lasand la o parte faptul ca actorii sunt cam aceeasi din scurt metraje .. apare si elvis ( care , dedincand un cantec , ii zice iubitei lui " i love you papusa" :)).. apare chiar si napoleon, tiganul care bate cu lingurile si care a fost in shukar .. armand assante joaca fooarte bine, romanii la fel, primarul, genialul profesor din "a fost sau n-a fost" e la fel de genial ..

povestea. hehe.. povestea e foarte interesanta. si inspirata. si filmul urmareste foarte bine ideea.. scenele care ar trebui sa redea atmosfera din 44, mai ales cea de la inceputul filmului sunt foarte expresive, iar imaginea e foooarte, foarte clara.. si cum filmul deja e arta , uite aici, in scena asta de inceput, cand blocul se darama sub bombardamente, aici gasesti "materia sensibila" de care vorbea Maiorescu. dar nu e numai asta .. e o radiografie a unei atitudini, stari de fapt .. reactii ale romanului aflat in diferite pozitii si nestiinta lui care naste tot felul de confuzii .. desi sunt multe scene in care totul se reduce la romani si la psihologia lor mai mult sau mai putin aparte, pana la urma e un film despre oameni si reactiile, atitudinile lor .. si da.. e genul ala de film complex , in care o imagine te socheaza, cu scene de dragostte , tensiune, momente in care nu poti sa nu razi.. si la care nu poti sa nu plangi.. sau macar sa te intristeze ..

acum , ca scriu toate astea .. mi se pare ca nu e de ajuns .. deloc. cel mai bine e sa vezi filmul.. si cum zicea murch, celebrul editor, in documentarul in care a aparut la next : dupa ce vezi un film , trebuie sa stii clar : il recomanzi sau nu .. eh, eu nu zic ca e un film de recomandat , e un must see .